Am derulat discuții cu cititori și am reușit să vorbim, acțiune care este atât de important să fie perpetuată. Suntem ființe sociale, iar apartenența la grupuri ne completează. În momentul în care ești ascultat, te simți împlinit. Am gândit împreună cu Marius Neagu și cu Pedro Mănescu această campanie cu scopul de a reuși să ajungem la nucleul gândurilor rele, pentru a putea găsi răspunsuri avizate și a ne putea regăsi unii în gândurile celorlalți.
Întrebarea 1:
De aproape 1 an am impresia că nu fac nimic bine și că nu am o direcție în toată activitatea mea. Mi-am pierdut energia de a crea lucruri. Lucrez în domeniul graficii, iar in timpul liber fac ilustrație, foto, video și sunt implicat și în proiecte de voluntariat. Practic, ultimii doi ani am lucrat cam 10-12 ore pe zi, cam 6 zile din 7 (de multe ori și fără pauze). E destul de clar că am ajuns la burnout (sau cel putin așa cred). Deși cei din jurul meu văd o evoluție mare în tot ce creez și mă apreciază, eu nu reușesc să mă motivez din aceste reușite. Singurul timp pentru mine este când ies la alergare și când citesc câte ceva (activități pe care le fac aproape zilnic). Întrebarea mea ar fi: cum reușești să te motivezi în astfel de condiții? E ciudat pentru că atunci când vine vorba de alergare, reușesc să mă motivez ușor să alerg 40 – 50 km, dar când vine vorba de aplicat în alte arii e mai greu. Mulțumesc!
Răspuns Marius Neagu – psiholog:
Din informațiile pe care mi le-ați oferit observ că timp de aproximativ 1 an ați investit foarte multă energie psihică, timp și efort susținut în activitatea dvs. profesională. Mai mult decât atât, observ că suplimentar față de cele 10-12 ore/ zi de lucru cu 1 singură zi de odihnă v-ați implicat și în proiecte de voluntariat. Deși proiectele de voluntariat ne oferă o stare de satisfacție și acestea ne pot consuma de resursele noastre psihonervoase de care dispunem, un prag temperamental care diferă de la persoană la persoană (de ex. unii avem mai multă energie psihică decât ceilalți, motiv pentru care ajută dacă învățăm să o folosim cu măsură, eficient și să o canalizăm într-un ritm biologic adecvat stilului nostru de viață în raport cu obiectivele nostre profesionale sau de evoluție personală).
Recomandarea mea ca specialist este să vă luați concediu/ zile de pauză în care să nu mai efectuați activități sportive/ intelectuale intense și să observați dacă stările negative pe care le resimțiți se ameliorează. Este relative dificil de diagnosticat burout-ul, însă la ritmul de lucru expus de dvs. vă sugerez cu toată susținerea că ar fi bine să ajustați acest ritm de lucru care, așa cum ați menționat, simțiți că nu mai devine ceva ce vă ajută și vă susține în activitățile pe care le desfășurați pe termen lung.
Este posibil ca alergatul să vă aducă foarte mult în contact cu corpul și să faceți asta cu success mai ușor pentru că, ipoteza mea este că, nu aveți suficientă grijă de propria persoană. Preferați mai mult să oferiți decât să primiți. Deși acest lucru vă conferă o stare de satisfacție pentru că nevoia de a fi util(ă) este îndeplinită, există șansa să trăiți prin ceilalți în acord cu nevoie lor și mai puțin cu nevoile proprii. Cu alte cuvinte, identitatea dvs. este mai ‘’conturată’’ atunci când îi ajutați pe ceilalți sau dacă sunteți o persoană politicoasă cu ceilalți din teama de a nu dezamăgi, de a simți vinovăție sau de a deteriora relațiile cu ceilalți dacă îi refuzați în detrimental propriilor nevoi. Este foarte posibil să simțiți că nu aveți o direcție pentru că nu aveți o identitate care a fost încurajată să existe, întrucât în copilărie nu ați primit suficiente aprecieri de la părinți/ îngrijitori. În prezent, acest ‘’scenariu de viață’’ vă îndeamnă să compensați prin a face mai multe ‘’decât ar trebui la nivel de efort biologic susținut’’ pentru a vă dovedi la nivel inconștient față de propria persoană că ‘’meritați’’ (că meritați să primiți acordul/ acceptul/ susținerea emoțională a celor din jur).
Vă recomand cu toată căldură să mergeți la un psiholog-psihoterapeut care să lucreze pe această poveste de viață pentru a nu intra în burnout pe termen lung, întrucât burnout-ul poate deveni cronic și poate contribui la simptome depresive ulterior.
Cu multă susținere,
Marius Neagu – psiholog & psihoterapeut
Întrebarea 2:
Cum procedez ca sa scap de frica de viitor? Am stari de anxietate simultane lucrului obsesiv în timp ce mă gândesc cu teroare la momentul în care voi porni în lume după facultate. Cum aș putea să mă autocalmez și să trăiesc mai mult în prezent decât în ziua de mâine? Cum aș putea să mă bucur de acști ani de studiu fără să mă acapareze frica de viitor?
Răspuns Marius Neagu – psiholog:
Din cele expuse de dvs., înțeleg că simțiți anxietate din cauza fricii față de viitorul dvs. profesional sau, altfel spus, cum anume ați putea să vă adaptați/ integrați în societate după ce finalizați ciclul de studii superioare.
Propunerea 1: încercați să mergeți la centrul de consiliere în carieră pentru studenți al facultății dvs. În general aceste servicii de orientare în carieră sunt gratuite pentru toți studenții care aparțin de instituția respectivă. Aici puteți să efectuați câteva ședințe cu scopul de a trasa un plan de carieră pe viitor. Anxietatea dvs. poate fi redusă dacă vă schițați un plan al felului în care cariera dvs. ar arăta pe viitor după ce finalizați studiile.
Propunerea 2: încercați să citiți sau să căutați un specialist care poate lucra cu dvs. tehnici de mindfulness și relaxare. Scoul este să învățați să le practicați pentru a vă aduce în prezent și a vă reduce anxietatea legată de viitor, ca să vă puteți bucura de perioadă studiilor în care vă aflați și de rolul de student, astfel ca rolul de viitor angajat/ antreprenor în viitor să nu vă acapareze stilul de viață din aici și acum (cel de student).
În orice caz, vă recomand să identificați sursa anxietății cu un psiholog-psihoterapeut și să efectuați câteva ședințe. Scopul acestora ar fi acela de a opera modificări la nivel de profunzime asupra felului în care gândiți/ percepeți lucrurile pentru ca anxietatea dvs să nu se mai manifeste.
Cu multă susținere,
Marius Neagu – psiholog & psihoterapeut
Întrebarea 3:
În anumite momente pierd concentrarea, iar mintea mea începe sa jongleze diverse idei aleatorii. Cum aș putea să le pun în ordine mai ușor și rapid pentru a putea să îmi păstrez concentrarea?
Răspuns Marius Neagu – psiholog:
Înțeleg că aveți dificultăți în a vă păstra concentrarea. De reținut că fiecare dintre noi ne putem menține concentrarea mai mult sau mai puțin, iar această aptitudine se perfecționează din ce în ce mai mult. Copiii nu își pot menține atenția foarte mult timp, motiv pentru care lecțiile la școală sunt scurte la vârstele mici și pauzele mai generoase. La adult, ulterior, atenția postvoluntară crește pentru că ne propunem în mod conștient să rămânem atenți. Natura jobului sau a acltor activități (e.g. hobby-uri precum cititul) ne pot face să fim mai atenți prin exercițiu. Totuși, la un moment dat, este natural să obosim dacă de exemplu citim un paragraph însă observăm că avem nevoie să îl citim din nou pentru că nu am reușit să înțelegem sensul acestuia.
Unele persoane pot avea deficit de atenție. Vă recomand să mergeți la un psiholog clinician și să vă aplice un test de atenție avizat de către Colegiul Psihologilor din România. În urma rezultatelor pe care psihologul vi le comunică o să puteți să cunoașteți dacă aveți o dificultate mai mare decât media populației generale de a vă menține atenția pe termen mediu/ lung într-o anumită activitate. Pentru menținerea unui nivel sporti de atenție vă recomand următoarele:
Propunerea 1: scrierea ideilor pe care le aveți în minte pentru a active observatorul din dvs. Acest lucru că va ajuta din aproape în aproape să vă concentrați mai ușor pentru a nu vă pierde ideile pe parcurs deoarece mintea dvs. nu mai trebuie să fie ocupată în a reține prin memoria de scurtă durată atât ideilor noi, cât și ideile vechi.
Propunerea 2: încercați ca înainte să intrați în activitatea ce vă provoacă în a fi concrentrat să efectuați un ‘’ritual de centrare’’ a minții și corpului dvs. Puteți face acest lucru prin a respira mai profund timp de circa 10 minute în care vă focusați atenția doar pe respirație și să observați cum aerul intră și iese din corp. Suplimentar, dacă doriți, puteți să vă masați propriul corp pentru a relaxa agitația la care a fost supus în ultimele minute (de ex. dacă ați simțiț un nivel ridicat de stres cu câteva minute în urmă sau ați avut o zi mai dificilă). După caz, puteți acompania activitatea de concentrare cu tonuri de melodii lente, care nu vă atrage atenția și care nu vă provoacă discomfort (aici depinde de preferințele fiecărei persoane).
Practicând propunerile de mai sus, ca un exercițiu ne putem crește nivelul de atenție postvoluntară pentru că vom crea noi sinapse neuronale care ne vor susține comportamentele viitoare.
Vă țin pumnii în process!
Cu susținere,
Marius Neagu – psiholog & psihoterapeut