Având ca reper FOTOsapiens, în această rubrică nu mai sunt în prim plan fotografiile, ci poemele pe teme date, nelipsind asocierile artistice. Așteptările de la POEMOsapiens includ inspirație pe mai multe planuri, precum și genul acela de motivație care te determină să te apuci și tu să scrii/să asculți piesa x/să citești cartea x după ce ai dat de articolul acesta.

L-am descoperit pe Florin când am căutat juriu de tineri pentru concursul de cardiopoeme, fiind foarte plăcut surprinsă de stilul lui deștept de a scrie. Am devenit, ulterior, extrem de recunoscătoare pentru felul său muncitor și creativ. Când l-am rugat să mă ajute la această nouă rubrică, a tocmit el toată structura, de aceea urmează să i-o și cedez.

Temele anunță poeme surprinzătoare, dar atribuirile artistice ale poemelor lui Florin sunt din start interesante prin varietate, întrucât a amintit chiar și de un basm.

Vi-l prezint pe Florin Rădulescu!

> Primul poem scris care te-a făcut să ai încredere în abilitățile tale asupra poeziei

salvează-te. CXLIII.

— “you are beautiful but you are boring”

     afișat în textbox-ul

camerei de videochat —

fața ta citind mesajul:

fața celorlalți citind mesajul:

fața ta închizând camera stând

pe scaun ca un ghemotoc de blană

picioarele la piept genunchii spre bărbie

aducându-ți aminte de tine uitându-te

la animal planet cum niște lei

sfâșie puii de zebră înainte ca ei să poată

merge documentarul

e lipsit de emoție se termină

lipsit de emoție se termină lipsit de

emoție pământul se rotește prin spațiu

într-o mișcare în general orizontală iar noi

suntem doar o colecție de lucruri de care ne este frică

> Un poem care reflectă o puternică emoție de moment

grație. departe

ridică-ți pumnii ogârjiți ca niște antene către cer

în camera albastră ora albastră ecranul albastru

unde timpul s-a oprit și părțile mele non-umane

     s-au amestecat cu grădina din fața blocului

bucurești românia: _ noul zerø al acestor drepturi

         de a fi o suprafață de efect pentru nimeni

în afară de sine totul este exact unde trebuie

în dezordinea nemișcată din noaptea asta în

care doar noi vibrăm ca o revoltă a frunzelor

     mă apeși puternic peste corpul tău în dans și

liniștea devine din ce în ce mai înceată în mișcare

suntem.

> Un poem experimental sau din afara zonei personale de confort

am mers la viena & am văzut iepuri

“haide. n-am vrut niciun ban. pe bune. n-am vrut.

dar, te rog: dă-mi niște bani.”

“au mers pe sushi. nu sunt un idiot.”

“voi fi aici mâine.”

ești tu în genunchi mai tandru decât se poate aștepta

cineva de la tine & semeni cu isus trist coborât de pe

cruce să îți fută o scatoalcă pentru a-i simți prezența

{am mers la viena & am văzut iepuri &

toate fricile problemele viciile proprii}

ești tu gol în grădină cu un sac de rafie alb pe cap

strângând cu grebla oameni de un deget ca pe un

morman de frunze toamna (ei toți aleargă de tine)

{am mers la new york & am văzut iepuri &

ceva spectacol tânăr comic sau melancolic}

ești tu orb întinzându-ți mâinile ca să ajungi

să-ți pasezi orbirea altora

ești tu apucând capătul dinspre tine al lamei

stând cu inima spre nimic

{am mers la bucurești & am văzut iepuri &

un dans în cerc cu decepții transmise social}

“e așa întuneric. dumnezeule, uite ce întuneric e.”

“fetele spun că le e frică, dar de ce anume le e frică?”

> Trei poeme care te definesc și câteva lucrări artistice pe care le poți asocia cu acestea (literatură, teatru, muzică, artă vizuală etc.)

_dezordi//ne//păsare

și așa se sfârșește lumea

nu cu zgomot nici cu scâncet

nici măcar cu o fredonare în șoaptă

a unei naturi prăbușite

ci cu pisica aia dată naibii mâncând în sfârșit un

cheeseburger

dumnezeu a smuls ochii tuturor șchiopilor

și i-a ologit pe orbi

un elicopter s-a frânt cu foc peste blocul tău

toată lumea poate să meargă acasă

the internet is over.

Asociat cu: Svört Augu, Kælan Mikla (compoziție muzicală)

tu cu pensula în mână ca o piatră al Solipsismului

(trigger warning: love poem)

vreau să te pictez în timp ce pictezi

    lebede pe fond negru

    cu aripile ca un câmp magnetic

în timp ce arunci cu motiv gheare

    pe vârful penelor

    ca și cum prin forță ele vor pune lumea la somn

în timp ce le dai dinți care să rupă stagnarea și limbi

prin care să-și cânte cuvintele în rolul lor

    de bestii feroce ca în final să vorbească în limba sinelui

— o dimensiune nouă:

îmbunătățire constantă (prin) zbatere constantă

un mozaic de pahare de shoturi și borcane de miere sparte

lipite pe corpul alb al păsărilor cărora le-au fost omorâți puii

un sărut pe frunte în loc de coroană, o perdea de urzici ce sugrumă pereții,

vreau să te pictez în timp ce pictezi lebede pe fond negru

    cu aripile ca un câmp magnetic —

Asociat cu: De vilde svaner, Christian Andersen (basm cult)

urăsc că nu ești lângă mine acum

sunetul cărnii ce nu mai respiră

purtată pe marginea unei autostrăzi

        către nonsens

    copacii de carne

    imersiunea graduală a nihilismului

doar pentru că ți-ai dat seama

        cine e la volanul mașinii

        nu înseamnă că știi

    de unde vine sau încotro merge

crede-mă am simțit

câinele nu a fost

lovit de mașină câinele

                s-a sinucis
Asociat cu: Paul Delvaux, Landscape with Lanterns (pictură)

Fotografia cap-de-articol aparține Mălinei Norocea