OANA APOSTOLACHE: strategii didactice

Salut Oana, ca profesoară de engleză, ne poți expune în câteva rânduri ce e important pentru tine în momentul în care predai, plus ce metode folosești și ce găsești important în achiziția limbii?


Pentru copiii cu vârste de 3-7 ani, o metodă eficientă de învățare este prin intermediul jocurilor cu flashcards sau imagini cu obiecte care le sunt familiare. După ce asimilează un vocabular, să zicem că învață părțile corpului și numerele, la finalul orei pot să își folosească imaginația și să deseneze un personaj animat care are mai multe capete, ochi, etc. și să vorbească despre el.

Cântecele în limbi străine sunt cele mai utile în cazul celor mici, fiindcă le rețin repede și le pot mima, așa că e distractiv.


La copiii cu vârste de 8-11 ani, recomand filmulețele simple de câteva minute, sau imaginile cu deosebiri între ele, asta ca activități extra. Gramatica e o bătaie de cap și toți o percep grea, chiar și adulții, așa că prefer să o introduc prin niște exemple din viața de zi cu zi, pe care să le personalizeze ei după ce le explic regulile. Pot lucra în perechi de câte doi și să scrie un dialog cu personaje fantastice sau cu oameni pe care îi văd zilnic, precum membrii familiei. Eu aleg să îi grupez deseori aleatoriu, fiindcă au aptitudini diferite, iar cel care are mai multă imaginație poate lucra cu un copil mai atent la scriere, dar colaborarea dintre ei diferă în funcție de temperamentele lor, așa că sfatul meu este să îți cunoști elevii.


Pentru adolescenți și tineri, cred că e important să se poată exprima corect, așa că sunt multe moduri de a-i face să scrie sau să vorbească. În funcție de ce timp verbal le predau sau ce parte de gramatică, le propun să își imagineze, spre exemplu, cum vor arăta sau ce vor face în anul 2030, sau ce făcea un om din trecutul îndepărtat. Săptămâna aceasta vor avea de discutat despre ce ar face dacă ar câștiga la loto și dacă ar urma exemplul vreunui alt adolescent milionar. Ideea cu adolescenții este că sunt maturi în gândire, dar le lipsește încrederea în sine, așa că tot ce putem face ca profesori e să le oferim o critică constructivă și să îi încurajăm în exprimare, oricât de greșită ar fi la început din punct de vedere gramatical.


Cred că e important că predarea în sine e importantă, dar modul cum se consolidează cunoștințele e cel mai important. Spun asta întrucât repetarea asiduă de către elevi poate să aibă un rezultat bun pe moment, dar să sfârșească prin a fi uitată rapid după ce se învață alte noțiuni (de asta e important să aplice în orele viitoare ceea ce învață acum). Dacă vii cu exerciții interactive sau cu lucruri care plac copiilor (adică telefoanele și orice tip de tehnologie), atunci o să își aducă aminte și o să dorească să mai repete experiența. Spre exemplu, la cursurile de vară, le propuneam să scrie mesaje colegului folosind doar emoji-uri, iar acesta trebuia să descifreze imaginile în cuvinte din engleză și să formuleze o propoziție.

Deseori îi îndemn și să conceapă benzi desenate. Aceasta este făcută de o elevă din grupa mea:

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *