Psihologia este o știință în continuă evoluție, care studiază modul în care ne comportăm, simțim, funcționăm la nivel psihic, relațiile noastre cu mediul, cu persoanele importante pentru noi sau chair cu noi înșine. E ușor de înțeles, deci, faptul că este de interes pentru mulți oameni, care doresc să se înțeleagă mai bine sau să depășească anumite obstacole. Acest interes este admirabil, pentru că ne ajută în a ne îmbunătăți calitatea vieții interioare, dar și calitatea relațiilor cu cei dragi, dar, din păcate, acest interes poate fi ușor cuantificat financiar de către diverse publicații care nu au drept prim interes promovarea științei.
Astfel, se pot răspândi numeroase informații false, intenționat sau nu, care, în final, ajung să dăuneze procesului de evoluție personală a fiecărei persoane. Așa că astăzi am ales unele dintre cele mai populare mituri din psihologie peste care cred că majoritatea celor interesați în domeniu au dat. Pe lângă asta, am oferit, din literatura de specialitate, adevărurile aferente fiecărei informații false.
Te rog să îți notezi, pe o foaie sau în Notițe, care dintre următoarele afirmații este adevărată și care este un mit (voi oferi și răspunsuri):
DEPRESIA E CAUZATĂ DE DEZECHILIBRE CHIMICE DIN CREIER.
INTUIȚIA ARE MEREU DREPTATE.
PSIHICUL UMAN ESTE FRAGIL, ASTFEL CĂ EVENIMENTELE MINORE POT CAUZA TRAUME.
Okay, te-am păcălit puțin, pentru că toate aceste variante sunt, de fapt, mituri. E bine, totuși, că avem ocazia de a le sparge împreună și de a le înlocui cu lucruri adevărate.
–
DEPRESIA ESTE CAUZATĂ DE DEZECHILIBRE CHIMICE DIN CREIER
Poate unul dintre cele mai răspândite mituri ale psihologiei, poate și pentru că are un vibe științific, este ideea că un individ are o anumită afecțiune mintală pentru că are dezechilibre la nivelul hormonilor sau ale diverselor substanțe din creier. Cea mai răspândită formă a acestui mit are în vedere depresia și hormonul fericirii: X. are depresie pentru că nu are destulă serotonină în creier.
Mai multe publicații relevante în domeniu arată faptul că, de fapt, cauza depresiei nu este cunoscută în totalitate. Acest mit a început să se răspândească prin anii 1950-1960, iar, după inventarea antidepresivelor SSRI (care duc la creșterea serotoninei), s-a făcut asocierea eronată dintre eficiența acestei medicații și confirmarea existenței unei cantități prea mici de serotonină la persoanele depresive. De fapt, această conexiune a fost foarte profitabilă pentru profesia de psihiatru, deoarece i-a oferit un cadru medical, care arăta că există o cauză biologică a depresiei, deci transforma psihiatria în ceva mult mai respectabil1.
De ce este această idee populară? Teoria mea personală este că oferă o explicație cu aspect medical la o problemă care provoacă disconfort în viața individului, astfel că îi dă un aer de legitimitate. Capcana acestui mit este că, fiind concentrați asupra unor disfuncții personale ale hormonilor, ne luăm privirea de la factorul cu adevărat relevant: mediul. Suntem indubitabil influențați de cei din jur, de mediul școlar, profesional, social și tot așa. Astfel, în situații inconfortabile pentru noi, vom avea răspunsuri de stres, unul dintre acestea fiind și depresia. Pe scurt, dacă cineva învață/muncește 12 ore pe zi sau are relații disfuncționale cu familia, colegii de la muncă, partenerul/a/x romantic, acești factori de mediu nocivi pot duce la dezvoltarea unei anumite afecțiuni sau comportamente de coping disfuncționale, dar individul, dacă dă peste acest mit, va considera că este o problemă personală. Adică e ceva greșit în hormonii lui, nu este de fapt șeful abuziv de la muncă, ce îi face viața un calvar sau presiunea unui examen.
Care este adevărul?
Conform unui studiu care explorează cauzele depresiei, mai ales în cazul adolescenților, acestea includ: evenimente de viață negative, stresante, vulnerabilitate genetică (dacă ai rude apropiate care au suferit de depresie), vulnerabilități legate de personalitate sau de temperament (nevrotismul a fost asociat cu o probabilitate mai crescută de depresie)2. Le-am ordonat în funcție de aportul pe care îl au în dezvoltarea depresiei, astfel că locul I este luat de evenimente de viață negative, adică de influențele mediului.
Putem, deci, concluziona, că nicio poziție în scala motivelor de dezvoltare a depresiei nu constă în prea puțină serotonină, iar acest mit poate chiar avea efecte negative pentru un individ în căutarea unei soluții.
Ce putem face?
Resurse relevante pentru persoanele care simt că se identifică cu această afecțiune sunt:
DepreHUB- linie de helpline: https://deprehub.ro/
Psihoterapie:
există psihoterapeuți care lucrează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate; este o opțiune mai puțin costisitoare financiar)
Centrul Social de Psihoterapie, de la Together for Humanity (https://www.togetherforhumanity.ro/)
Poți consulta și kit-ul de sprijin emoțional, existent la noi pe site.
–
INTUIȚIA ARE MEREU DREPTATE
Cu toții am auzit de intuiție, acel sentiment scurt care ne lovește în diverse contexte. Întrucât are o aură misterioasă, am fi tentați să credem că are o proveniență ori divină, ori instinctivă, care de fapt ne ghidează spre deciziile corecte. Mitul legat de intuiție se bazează pe ideea că subconștientul uman e mai precis și mai rapid decât conștientul, preluând anumite informații din mediu pe care cel din urmă le ratează. Astfel, acest mit ne face să ne simțim ,,protejați” de intuiția care a fost dintotdeauna înauntrul nostru, deci mereu vom știi ce e benefic pentru noi, pe când abordarea rațională e riscantă și nu are mereu succes.
Care este adevărul?
Până și conceptul de intuiție este relativ vag, existând numeroase modalități de a îl defini. Totuși, vom spune la general că intuiția este un răspuns inconștient sau care necesită puțin efort conștient.
O cercetare științifică din 2010 (nu am găsit încă cercetări bazate pe intuiție ), care analizează intuiția și rolul ei în luarea de decizii arată că intuiția are, la rândul ei, o marjă de eroare semnificativă, pentru că în ea se pot strecura numeroase prejudecăți interiorizate, adică credințe primite încă de copii din familie, școală, mediu în general pe care nu le-am cercetat rațional și le luăm ca atare3.
De asemenea, mai ales în domeniile academice sau profesionale, unde sunt necesare cunoștințe numeroase și un backround în domeniu, intuiția nu ne poate ajuta prea tare. Deci, din păcate, intuiția nu ne va rezolva testul la mate în mod perfect.
Ce putem face?
Acum că am lămurit care e treaba cu intuiția, ne putem simți puțin dezamăgiți de faptul că un avem, de fapt, o entitate inconștientă care lua toate deciziile corecte pentru noi. Totuși, acest lucru e o oportunitate pentru a ne dezvolta și pentru a învăța să luăm decizii din ce în ce mai bune. Mai mult, chiar și ideea de ,,decizie corectă” sau ,,variantă bună” este subiectivă, adică necesită gândire din partea fiecărei persoane, adică implicare conștientă.
Intuiția poate avea dreptate din când în când, dar e important de reținut că mereu este vorba de probabilități, nu de un buton inconștient care ne va duce pe drumul cel bun.
–
PSIHICUL UMAN ESTE FRAGIL, ASTFEL CĂ EVENIMENTELE MINORE POT CAUZA TRAUME.
Acest mit are la bază ideea că majoritatea dintre noi suntem foarte vulnerabili la expunere la stres sau căderi nervoase. Astfel, suntem susceptibili la a fi ,,răniți” psihic de numeroși factori pe care îi întâlnim psihic. Sună înspăimântător, nu? Să fii în permanență în risc de a fi lezat psihic de tot felul de lucruri din mediul școlar, profesional, familial, în permanență pe teren minat? Bine că nu este adevărat, atunci.
Care este adevărul?
În realitate, ar trebui să ne oferim mai mult credit, pentru că oamenii sunt ființe reziliente. Reziliența constă în rezistența la șoc, la un factor stresor, la un eveniment negativ pentru noi. Creierul nostru este creat să se descurce cât mai mult pe cont propriu și să se adapteze uimitor de bine la mediu. Astfel, studiile arată că persoanele care suferă evenimente traumatizante, cum ar fi participarea la lupte de război sau suferința din cauza unor dezastre naturale, nu dezvoltă automat tulburări mentale. Mai mult de atât, nici măcar nu dezvoltă toți o formă de tulburare, ci doar aproximativ 25%4. Evident că un sfert dintre soldații unei armate care suferă de PTSD nu trebuie ignorați, dar studiul arată faptul că răspunsul natural al creierului este acela de a se adapta la situație, într-un mod cât mai sănătos.
Ce putem face?
Evident, dacă sunt persoane care resimt stres în viața lor sau sentimente dificile, care îngreunează derularea vieții de zi cu zi, este foarte important să ceară ajutor. Acest mit face referire la o generalizare, aceea că toate persoanele vor dezvolta o tulburare psihică în urma unui eveniment stresant sau că orice eveniment stresant ne lezează grav psihicul. De fapt, creierul nostru tinde spre o stare de echilibru și ne adaptează la mediu într-un mod fascinant.
În final, inițiativa de a citi despre psihologie, atât ca știință, cât și ca mijloc de a ne cunoaște, de a îi înțelege pe cei din jur și de a ne înțelege trecutul este admirabilă și cu siguranță este de mare ajutor. Este important, totuși, să culegem și să rămânem cu informațiile corecte, tocmai ca să ne dezvoltăm cât mai frumos, cu răbdare și iubire față de noi, în această călătorie împlinitoare de autocunoaștere.
Mai multe informații despre campania noastră de promovare și apărare a sănătății mintale puteți găsi AICI.
SURSE
1Leo, J., & Lacasse, J. R.,2007, Media și Teoria Dezechilibrului Chimic în Depresie, Society, p. 35–45. https://sci-hub.se/https://link.springer.com/article/10.1007/s12115-007-9047-3
2Hankin, B. L., 2006, Depresia Adolescentină: descrieri, cauze, interenții, Epilepsie și Comportament, Adolescent depression: Description, causes, and interventions. Epilepsy & Behavior, 8(1), p. 102–114. https://sci-hub.se/https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1525505005004002
3 Hogarth, R.M., 2010, O provocare pentru cercetarea psihologică în luarea de decizii, p. 338-353.https://sci-hub.se/https://www.jstor.org/stable/25767206
4 Lilienfeld, S.O., et al., 2010, Convingeri Raționale și Iraționale, Oxford Press, p. 291-330. https://shorturl.at/cjnoK