Interviu și selecție ilustrații – Raquel Iris Neacșu

Am primit răspunsurile interviului lui Iris și ne bucurăm extrem de faptul că putem reprezenta artiști diferiți și putem expune sfaturile lor. Am vorbit despre stil, originalitate, inspirație, dar artista ne-a și artătat o paralelă între stilul pe care îl are acum și cum obișnuia să fie în trecut.

? Bună, Iris! Înainte de a începe să discutăm despre îndeletnicirile tale, aș vrea să te întreb cum a decurs pentru tine această perioadă neobișnuită, ca și artistă/studentă?

A fost o perioadă în care am avut timp să îmi fac ordine în gânduri, să explorez noi ramuri artistice, să învăț lucruri noi, însă, în același timp, a fost și un moment care m-a pus la încercare pe plan emoțional și a trebuit să găsesc un echilibru. Diferențele majore au fost prezente în plan educațional: ca studentă, a trebuit să fiu la curent cu toate platformele online, toate informațiile despre cursuri, examene, fiind distribuite pe grupuri, pagini, etc.

A fost o perioadă haotică la început, însă există mereu soluții dacă suntem suficient de deschiși să le descoperim.

Pe plan artisitc, aceste schimbări nu au fost sesizabile, Arta chiar m-a ajutat găsesc o scăpare/eliberare din haosul momentului, iar timpul a fost, de asemenea, de partea mea în aceasta privință.

? Care este procesul de creație pe care îl urmezi în momentul în care creezi o nouă ilustrație? Obișnuiești să alegi o temă exactă pe care o dezvolți pe parcurs, sau ideile se ‘’ nasc’’ fără a fi atent concepute și lucrate? 

Fiecare ilustrație are povestea ei. În funcție de subiectul ilustrat, determin și tema, ce poate fi dată de o multitudine de factori: poate fi emoția ce dorește a fi transmisă, un cuvânt, ori un element dominant, poate fi o amintire ce mă leagă de acel subiect, sau o provocare de moment. După ce stabilesc tema, adaug elementele “de sprijin” ale acesteia: axialitate, relații de ordine, contraste, detalii, etc.

? Felicitări pentru colaborarea cu compozitorul neoclasic, Allen Constantine! Cum a decurs pentru tine această colaborare, ca și ilustrator?

Colaborările cu Allen Constantine sunt numeroase, în special prin artwork-uri pentru piesele sale, dar și fotografie, ilustrație pentru imaginea sa ca artist. Pentru fiecare colaborare este importantă conexiunea pe care o poți forma și în cazul acesta lucrurile au decurs mereu foarte ușor. De asemenea, muzica creată de Allen Constantine mă inspira tot timpul, chiar și în momentele când nu colaborăm, are o emoție aparte care te transpune într-un univers al sunetului și fiecare temă compusă îmi motivează creativitatea.

? Care este cea mai buna învățătură a ta însușită în ceea ce privește stilul sau originalitatea?

Originalitatea vine din asumarea sinelui și cred că Oscar Wilde a definit cel mai bine acest lucru prin “Be Yourself; everyone else is already taken.”

Cu toții trecem printr-un proces de învățare, iar asumarea propriilor puteri și expresii artistice vine după momente de inspirație, poate chiar reproducere, a lucrărilor unor artiști consacrați; însă odată deprinse abilitățile necesare, trebuie să ne gândim ce aport putem aduce noi, cum ne putem regăsi în lucrările create, ce ne face pe deplin fericiți din punct de vedere artistic.

În descoperirea stilului și a originalității cred că este important să ne stabilim un sistem de valori și să ne lăsam dictați de emoția creației, ce simțim, ce vrem să transmitem, cum ne reprezintă fiecare lucrare în parte. 

? Ce te influențează și inspiră?

Inspirația vine din orice, e suficient să privim în jurul nostru și să ne lăsăm purtați de dorința creației.

Pentru mine, inspirația este, în mare parte, de natură psihologică. Contează ce simt în raport cu ilustrația pe care urmează să o creez și chiar dacă am o temă clar stabilită inițial, mereu las emoțiile să pună accentul decisiv.

? Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit și care te-a ajutat să te dezvolți artistic?

Cel mai mult m-a ajutat acceptarea faptului că nu ne naștem învățați și chiar dacă momentan nu suntem la nivelul așteptărilor noastre (sau ale celorlalți), trebuie să ne bucurăm de fiecare pas pe care îl facem.

Sunt foarte critică cu mine și acest fapt poate fi un impediment în dezoltarea artistică.

Încă de mică începeam desene pe care nu voiam să le mai termin pentru că nu îmi plăcea evoluția lor, ori nu mai desenam deloc perioade bune de timp din cauza acestor nesiguranțe, nu puteam accepta să nu iasă așa cum îmi imaginam și cred că cel mai important, nu puteam diferenția “greșeala” de “învățătură”; toate lucrările care nu au ieșit cum îmi doream nu erau greșite, erau doar pași către învățare și implicit, către acea asumare a sinelui.

? Ce sfaturi le-ai putea oferi pictorilor care se află la început de drum artistic?

Știind că probabil se vor lovi de aceleași “nesiguranțe” ca cele simțite de mine, sfatul meu este să nu își oprească dorința de a învața și evolua din cauza impasului în care se află în diferite etape ale procesului artisic.

Este normal să simțim că “nu suntem suficient de buni”, pentru că simțul estetic se dezvoltă mult mai rapid decât abilitățile noastre creatoare.

Ne este ușor să catalogăm o lucrare ca fiind bună și alta mai puțin bună, fară a fi macar artiști, datorită simțului estetic, însă trebuie să acceptăm că abilitățile necesare pentru a realiza noi înșine acele opere necesită timp și trebuie să ne bucurăm de fiecare reușită, pentru că, oricât de mică ar fi, suntem cu un pas mai aproape de rezultatul dorit. 

Un alt sfat ar fi să nu uităm de micul strop din noi pe care trebuie să îl picurăm în arta noastră, chiar dacă la început pare mai ușor și mai corect să reproducem ce fac ceilalți, este necesar să nu uităm că noi suntem creatorii și trebuie să ne reprezinte pe noi.

Cu cât mai multă originalitate de la bun început, cu atât mai repede vom ajunge să ne cunoaștem mai bine artistic și să ne definim stilul. 


? Cum percepi scenele artistice din România, atât la nivel local cât și național? Observi suficiente oportunități?

În Romania există oportunități artistice, însă în zilele noastre, online-ul joacă un rol important, mai ales pe plan artistic. Locația nu mai este un element definitoriu în stabilirea unui public și această libertate poate fi folosită în nenumărate moduri, în funcție de diferitele stiluri artistice ale fiecăruia.

? Expune-ne o serie de

”cea mai importantă lucrare pentru tine” și motivare

Fiecare lucrare a avut importanța ei la momentul respectiv, însă momentan cred că cea mai importantă lucrare este acest autoportret care mi-a arătat un nou univers artistic prin sfera digitalului.

Trecusem printr-o perioadă – destul de lungă – în care nu mă mai regăseam din punct de vedere artistic și încercând ceva complet nou, m-a motivat să merg mai departe și mi-a oferit entuziasmul de a crea din nou.

”lucrarea care a durat cel mai mult”

Ca orice student la arhitectură (UAUIM București), lucrările care au durat cel mai mult sunt, cu siguranță, cele din sfera arhitecturii, fie că este vorba de un proiect, sau nelipsitele schițe. Însă strict din sfera artisticului, prima lucrare la care m-am gândit este aceasta prezentată, fiind printre primele desene realizate folosind creioane colorate; la momentul respectiv nu aveam suficientă încredere în cunoștințele legate de culoare și a fost o adevărată provocare.

? Ne arăți două ilustrații care evidențiază evoluția stilului tău?



Arta tradițională a fost prima care m-a atras să o expun printr-o poveste și mare parte dintre lucrările mele sunt de acest fel; trecerea la digital a apărut destul de recent. 

De mică am desenat iriși, poate datorită faptului că le port numele, dar și a fragilității lor și a culorilor pline. Acest fapt m-a ajutat să observ evoluția și trecerea despre care vorbesc și cred că voi păstra tradiția, pentru a vedea în ce direcție mă vor duce dorințele de definire artistică.  

? În încheiere, unde îți putem urmări activitatea artistică și ce planuri ai pe viitor incluzând muzica și picura? Și că tot vorbim de viitor, cum crezi că vă arăta arta peste 50 ani?

Planurile mele de viitor se învârt în zona arhitecturii, odată absolvită facultatea, însă ilustrațiile, arta digitală și fotografia vor fi, cu siguranță, parte integrantă din viața mea.

Sunt atrasă și de zona 3D și CGI, în principal, mă regăsesc în orice ține de vizual, iar acest lucru îmi oferă ramuri variate ce doresc a fi aprofundate. În ultimii ani am trecut prin multe schimbări și îmi place să las orizonturile deschise, să învăț lucruri noi și să mă descopăr continuu. 

Peste 50 de ani, arta va fi, în continuare, omniprezentă în viața noastră, oamenii au nevoie de emoție, au nevoie de ceva ce îi scoate din cotidian, iar arta va rămâne cel mai frumos refugiu. 

Îmi puteți urmări activitatea artistică și pe instagram și behance (click).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *