David Skunk, după cum scriam și în acest articol, este noul debutant în undergroundul românesc, face parte din SP, are alter ego-ul Raw Crackle (pseudonim sub care face producție muzicală), iar rawness-ul lui place tuturor. Așadar, pentru că toți din comunitate vrem să-l cunoaștem, a îl căuta pentru un interviu a fost pentru mine imperios necesar.
Atunci când a apărut albumul, pe lângă faptul că l-am ascultat câteva luni la rând, m-a frapat faptul că este produs tot de el. Să văd nivelul acesta de muncă la un album a fost neobișnuit și de două ori mai impresionant. Se simte de la piesă la piesă cât de bine îmbinat este ca și concept, dar și cât de tare reprezintă viziunea completă a artistului. Astfel de materiale redau cea mai bună calitate. Nu știu dacă sunt eu autosuficientă prin faptul că nu sap după muzici noi prea des, dar Raw Rap vol. 1 și ce a mai lansat David de atunci (mare apreciere pentru că ne dă constant ce să ascultăm) m-au ajutat tot anul, pe drumul meu agale spre muncă.
Sunt momente în genurile muzicale în care vorbim de renaștere, de prelungirea speranței perpetuării mișcării. Ca artist, David vine cu un suflu nou, dar totuși înglobează multe dintre elementele pentru care ne-am îndrăgostit cu toții de rap. Se vede că a fost întâi ascultător, iar asta este destul de important pentru craftul personal.
Pe mine, adolescentă fiind, SP, spre exemplu, m-a ajutat să scap de momentele de vulnerabilitate exagerată. Uneori conștientizez și îmi amintesc cu înduioșare faptul că Bocaseca mi-a întărit sănătatea emoțională.
Când l-am auzit pe David live, am retrăit momentele în care genul acesta de rap îmi dădea putere să trec mai departe prin momentele dificile ale vieții și e miraculos că multe dintre genurile muzicale au puterea asta.
Mai jos un fragment din concertul la care mi-a picat mie fața:
În continuare, să-l cunoaștem pe David:
- Ești un artist complet, îți și produci propriile beat-uri, dar ești și MC. Care a fost prima, producăreala sau MCiala?
De scris m-am apucat în 2017, iar de beat-uri în 2018. Din 2017 până în 2019 am avut niste piese postate care însă ulterior le-am pus pe privat fiindcă abia în toamna lui 2019 am început să am filmul asta numit ”Raw Rap”. Prima producție/piesă publică este ”Sapiens – Din Mahala”:
Iar prima piesă solo publică este ”David Skunk – Nemonetar”:
2. De ce spui pe piese că rapul te-a salvat de zile dure?
Înainte de toate, Rap-ul a fost singurul gen muzical care mi-a schimbat efectiv viața și a contribuit enorm în formarea mentalității mele că puștan. Nu a durat mult până când asta s-a transformat într-un lifestyle. De la 14 ani aș putea spune că am fost atras din toate punctele de vedere de ceea ce înseamnă UNDERGROUND. Rap-ul a fost acolo când am avut depresii, când am trecut prin momente dificile, când a trebuit să iau decizii importante care au contribuit la ceea ce sunt acum, când a fost foame. Mai pe scurt, niciodată nu am fost singur. Rap-ul a fost mereu cu mine.
3. Vorbesc mereu de cât de unit e publicul de rap, tu cum îl vezi acum atât din prisma de MC, cât și de ascultător?
Mi se pare absolut fascinantă și esențială aceasta evoluție a culturii Hip Hop de la noi. Oamenii încep să vadă adevărată valoarea a undergrounului, iar asta se vede clar la concerte. Am cunoscut foarte mulți oameni mișto și am legat multe conexiuni prin intermediul evenimentelor. Acolo se simte cel mai bine energia. În același timp, consider că sunt câțiva artiști care merită mai multă recunoștință și apreciere pentru ceea ce fac, dar sunt sigur că asta se vă stabili în timp.
4. Ți se pare mai unit undergroundul românesc astăzi în rândul artiștilor?
Da și nu. Este destul de complicată această întrebare. Diferă ce principii și scopuri are fiecare. Tot ce pot spune este că oamenii de care mă înconjor și cu care voi lucra, sunt în mare parte oameni care trag pentru echipă și sunt uniți și respectabili. Ca în orice pe lumea asta, există și extrema opusă.
5. Consideri că ascultătorii underground se împuținează, sau se vor înmulți?
Consider că underground-ul ia amploare ușor, ușor. Avem deja destui artiști care își dedică efectiv viața pentru muzică, lăsând deoparte faptul că sunt talentați. Oamenii doar ar trebui să aibă răbdare, să descopere și să vină la evenimente.
6. Care au fost influențele tale? Ai ascultat și rap străin?
Până la 14-15 ani am ascultat în mare parte rap românesc, dar descopeream și hip hop-ul old school american. Am ascultat și West Coast și East Coast, însă East Coast-ul mi-a ajuns mai repede la suflet. Cu cât am început să scriu mai mult, cu atât am început să ascult din ce în ce mai puțin rap românesc. În prezent nu ascult rap românesc, fiindcă contribui la mișcare, însă apreciez și respect maxim munca unor oameni care îmi sunt și apropriați sau prieteni. În materie de rap: The Alchemist și Roc Marciano, Griselda, Freddie Gibbs, Boldy James.. Cam tot ce ține de Boom Bap-ul ăsta modern.
7. Care a fost conceptul din spatele primului tău material și cum ți s-a părut perioada de concertare și after effectul?
De când fac muzică, am avut 2 EP-uri și un album, însă consider că RAW RAP Vol. 1 poate fi considerat primul meu album ca MC. În esență, am o grămadă de piese nelansate, iar majoritatea nur vor fi lansate niciodată. Lucrez să scot albumul din 2019, de atunci strâng piese, însă jumate din piesele de pe Raw Rap au fost ce am strâns într-un an de zile, iar cealaltă jumătate le-am făcut în timp ce scoteam albumul. Deci, cumva, eu am vrut să fie EP de 5-7 piese, însă s-a transformat în album până la urmă și sunt foarte mulțumit în principiu, însă mereu este loc de ceva mai bun. Țin să dau cu pace către Kadjugan, care a realizat o grafica impecabilă, pentru care am primit mult feedback bun.
Concertele sunt satisfacția esențială ca MC și pot spune că la orice concert mă simt că acasă. De greutăți nu are rost să zicem.
Nu mă interesează ce a trebuit să sacrific și ce a trebuit să fac ca să ajung unde sunt acum. Sunt fericit doar că am ajuns să am un scop.
8. Crezi că e imperios necesar să ai conexiune cu Bucureștiul ca să reușești în rap, sau e posibil și din provincie?
În niciun caz. Eu personal sunt din București, însă majoritatea prietenilor mei și majoritatea artiștilor cu care colaborez nu sunt din București. Nu prea contează de unde vii, însă în București se întâmplă majoritatea evenimentelor și consider că dacă vrei să legi niște conexiuni și să cunoști industria, este multa mai benefic să ajungi la evenimente, decât să vorbești cu lumea pe internet. Un exemplu bun poate fi fratele meu NU’ care este din Iași și s-a mutat recent în București, iar pe această cale țin să dau și un mare BIG UP pentru el.
Fotografiile aparțin lui Ciprian Alexandru Caluti
Dacă doriți să susțineți, puteți cumpăra merch de pe sr71shop.