Cum e alimentația românilor și ce trebuie să evităm cu desăvârșire pentru a nu dezvolta eventuale probleme?
Consider că alimentația românilor nu e nici mai rea, nici mai bună că a altora, dar ceva caracteristic nouă este că mâncăm orice cu pâine, chiar și cartofi. Cred că alimentația românilor este mai mult bazată pe ideea de a fi multă cantitativ și ieftină, iar asta din cauza climatului socio-economic existent.
Nu consider că există alimente ce trebuie evitate cu orice preț, atât timp cât sunt mâncate rar, iar în restul timpului ne alimentăm cu legume și fructe. În schimb, consider că ar trebui să evităm combinațiile de alimente care ne îngrașă, de tipul carne cu orez sau cartofi (nu vorbesc de sportivi, acolo e altă discuție și efectul hormonal după antrenament chiar ar putea fi benefic), deoarece obezitatea este un factor de risc important pentru diferite boli grave, iar toxinele au tendința să se depoziteze în țesutul adipos.
Ce fel de dietă promovezi?
Eu, personal, sunt vegan de un an de zile și vegetarian de trei-patru ani. Nu promovez nici o dietă anume, doar țin să se bazeze alimentația procentual cât mai mult pe legume și fructe. Nu sunt de acord cu dietele ce țin cont strict doar de numărul de calorii, fără să regleze hormonal corpul pentru a dispărea senzația de foame.
Dacă începem un stil de viață nou printr-o dietă, există efecte secundare dacă deviezi? Sau cum înveți să faci inserție de junk food sau dulciuri pe alocuri la pofte?
Dacă începem un stil de viață nou, consider că este importantă o perioada mai strictă de 3-4 săptămâni pentru a da ocazie corpului să se regleze, iar de abia apoi să introducem alimentele nesănătoase pe alocuri dacă mai dorim. Gusturile după o perioadă de mâncat sănătos se schimbă și e posibil ca după un anumit timp să nu ne mai placă la fel de mult anumite alimente junk-food și să preferăm să le evităm.
Când introducem alimente care știm că nu sunt sănătoase, ideal ar fi să le introducem înainte să facem mișcare sau imediat cum ne-am trezit.
Nu ești de acord cu orezul că are zahăr. Asiaticii mănâncă numai orez și-s ok, de ce?
Sunt de acord cu orezul, dar doar dacă depunem și suficient efort pentru a ne epuiza rezervele de glicogen din mușchi. Orezul alb este o formă de carbohidrați simpli, iar orezul indian sau basmati (mai închis la culoare) este o formă de carbohidrat complex. Diferența dintre aceștia este cantitatea mai mare de fibre la cel din urmă, ce dă o durată de absorbție mai lentă și influențează diferit glicemia.
Corect, asiaticii mănâncă orez, dar nu sunt atât de ok cum consideri.
Să luăm poporul Chinez ca exemplu:
Un articol publicat în 2004 (click) arată cum obezitatea la copiii sub 15 ani a crescut de la 15% în 1982 și a fost în continuă creștere până la 27-30% în 2010, iar următorul articol din 2014 (click) arată stabilizarea și descreșterea ratei de obezitate datorită programelor implementate în școli.
Aceștia, înainte de anii 80’, aveau o alimentație ce se baza pe fierberea mâncării în loc de prăjirea acesteia, mâncau mult mai multe legume, pește, fructe de mare și aveau mult mai puține surse de zahăr față de acum, când au la dispoziție sucuri, fast food, dulciuri rafinate.
Consumul de zahăr în China a fost la un minim de 1.7kg/pe locuitor/an în 1962 și a ajuns la un maxim de 7.7kg în 1997. Nu orezul este problema, ci restul surselor de carbohidrați fără aport nutrițional.
Cele mai utile exerciții de zi cu zi și de ce
Cele mai utile exerciții sunt cele de bază: flotările (pe genunchi sau la perete pentru cine nu poate face normale), genuflexiunile, echerele pentru abdomen, extensiile pentru spate și tracțiunile. Aceste 5 exerciții solicită grupele mari musculare ale corpului și reglează postura corpului.
Un alt exercițiu eficient este alergarea ușoară, realizată corect.
Dar, până la urmă, cele mai utile exerciții sunt cele pe care putem să le introducem zilnic cu plăcere în rutina noastră.
Cereale cu mult zahăr sau cereale fitness la micul dejun?
M-am uitat pe cerealele fitness de la Nestle și pe cele Crunchy de la Lidl, nu e mare diferența între acestea (vreo 70 de calorii pe 100g), nu aici se face diferența când vrei să slăbești.
Eu le prefer pe cele cu mai multe calorii și mai mult zahăr pentru a îmi reface rezervele de glicogen muscular mai rapid, dar acum am luat cazul unei persoane active fizic zilnic.
Care sunt mecanismele de slăbire?
O să încerc să fiu cât mai scurt. Majoritatea persoanelor cred că doar numărul de calorii e important pentru slăbit: adică numărul de calorii ingerate să fie mai puține decât cele consumate, dar este prea simplist spus și este abordată greșit problema.
Mai bine ne-am întreba: ce să mănânc încât să-mi satisfac foamea, să nu-mi mai fie foame în mod natural și automat să ingerez mai puține calorii decât consum?
Trebuie să îi dăm prilejul organismului de a consuma propriile rezerve de energie. Organismul nostru este foarte conservator; de ce ar consuma din propriile depozite, când noi tocmai i-am dat zahăr, ce poate fi direct consumat? Sau de ce credeți că organismul, atunci când ne privăm de mâncare constant prin înfometare cu porții mici și greșit alese, va descompune grăsime pentru a fi folosită pe post de energie, când poate descompune masă musculară ce este mare consumatoare de energie pentru a fi menținută (atenție, nu vorbesc de postul negru ce conservă masă musculară și are numeroase beneficii, realizat corect).
Dacă slăbim sau nu, depinde de capacitatea organismului nostru de a utiliza sau stoca energia adusă în mod corect. Un metabolism ce lucrează în parametrii optimi va elimina o parte din excesul caloric chiar și prin termogeneza, încălzirea sau menținerea corpului la o temperatura ușor ridicată.
Te îngrași de la grăsime, sau e doar un mit?
Este doar un mit! Combinația de grăsime cu alimentele de lângă determină dacă aceasta va fi folosită pe post de energie imediat sau va fi stocată pentru viitor.
Mâncatul mult este dăunator sau trebuie să ai mese mici și dese, cum mai spune un alt mit?
Dacă luăm o persoană sănătoasă nesportivă fără alte dezechilibre, mai bine mănâncă două mese mari și o gustare, decât să ciugulească pe tot parcursul zilei, asta pentru a da timp corpului să utilizeze energia trimisă în mod normal spre digestie în alte scopuri de reparare și reglare a organismului.
Dacă luăm cazul unui culturist, putem vorbi și de multe mese mai mici și mai dese, deoarece insulina este un hormon anabolizant și promovează creșterea masei musculare.
Ce obișnuințe ar trebui să avem în ceea ce privește apa? Cand e bine să o bem?
Pentru o digestie rapidă și eficientă e bine să nu bem apă în timpul mesei sau imediat după masă, pentru că diluează sucurile gastrice și digestia va fi mai lentă. Putem să bem apă cu 15 minute înainte de masă, deoarece se absoarbe rapid pe stomacul gol.
Relatează-ne o ultimă recomandare de bază în nutriție.
Vă recomand că mâncarea să fie cât mai puțin procesată și cât mai naturală.
Nu va mai feriți de grăsime pentru aportul caloric sau de colesterol, ci mai bine va feriți de zahăr. În plus, grăsimea alegeți-o cu grijă, deoarece cea animală stochează toxine.
Hurmuz Ioan Daniel are 25 de ani și practică atletismul de 13 ani. Este absolvent al facultății U.N.E.F.S. Kinetoterapie și Motricitate specială, a terminat masteratul pe Nutriție și Remodelare Corporală și a terminat și studii de licență pe Educație Fizică și Sport la Spiru Haret București. Este acreditat ca instructor de fitness, iar în prezent este anul II la master pe educație fizică și sport. În prezent este profesor titular de educație fizică și sport, iar în timpul liber antrenează, realizează ședințe de kinetoterapie pentru afecțiuni ușoare, precum și programe de nutriție sau de antrenament, în funcție de nevoile specifice persoanei.
Accesați site-ul oficial: www.danielhurmuz.ro