Admiram muralul din Brașov ce a fost muncit de Ștefan în cadrul Amural de ceva timp, până să găsesc, în goana mea continuă după artiști și descoperiri artistice, chiar pe el. Vă invităm să aflați detalii despre arta astronomică și lucrări pe bancnote, iar lucrările din cadrul articolului mă oftică, întrucât preferam să fiu în fața lor, nu să le contemplu în fotografii. Cam asta e arta, trebuie să fie și ademenitoare!
1 – Spune-ne puțin despre arta ta, în ce programe creezi, cu ce pictezi?
Sunt The Orion, iar după cum spune și numele, sunt un Astronomical Street Artist și Graphic Designer. Pasiunea pentru astronomie a fost înrădăcinată de mic fiind, probabil de când mă uităm lipit de ecranul televizorului la emisiunile despre Univers pe Discovery Channel. Efectiv mă fascinează enormitatea Universului în care trăim și toate formele în care ni se prezintă.
Nu ai cum să priveșți o imagine dintr-un colț al Universului și să nu ți se deschidă mintea referitor la locul tău printre stele și galaxii. Dar, mai întâi de toate, trebuie să-ti îndrepți ochii spre cer, iar în momentul de față, cum telefonul ne captează toată atenția, este un lucru relativ greu de făcut. Însă, cu fiecare lucrare pe care o realizez în stradă, exact asta încerc să fac: să reduc golul dintre astronomie și arta stradală.
Folosesc aproape strict spray-ul când vine vorba de murale sau lucrări de artă atent lucrate. Îmi place mult acest mediu și îl simt fiind versatil, deși în unele cazuri poate mă complic și parcă mă dau peste cap doar că să obțin ‘acel’ lucru doar din spray.
Însă, cu tot acest timp a venit într-un sfârșit și experiența. Deși sunt conștient de câte lucruri mai am de învățat, când folosesc spray-ul simt că este o extensie a mâinii mele. Chiar și atunci când desenez digital, încerc să păstrez cât pot de mult din estetica grunge a spray-ului folosind brush-uri tip spray pe care le-am creat după propriile texturi și forme vopsite cu… spray-ul.
Lucrez foarte mult în Adobe Photoshop, Adobe Illustrator și recent, Procreate.
2 – Câte alte direcții artistice ai explorat până să ajungi la artă cosmică?
Hehehe, ar fi fost cool să îți poți da seama așa de ușor, nu?
Destule pentru mine, zic eu. Nu pot spune un număr exact până nu pot privi din afara mea toată evoluția până în momentul de față. Probabil chiar în timpul acesta îmi schimb ușor involuntar direcția artistică. Din câte îmi aduc aminte, au fost destule încercări de a remixa anumite stiluri, mai ales la început de tot, când încercam chiar să copiez un anumit stil, deși a copia un stil de artă este mai greu decât a-ți găsi unul original.
Am descoperit prin 2005 șabloanele ca fiind o metodă foarte eficientă și rapidă de a reproduce același mesaj/imagine, apoi nu a durat prea mult și am început să aflu de Banksy, M-City, iar împreună cu valul de mesaje politice și ce ascultam pe atunci [The Prodigy] poți doar să-ți închipui ce mix vizual făceam atunci.
Indiferent sub ce forme vizuale cream atunci, mereu mi-a plăcut astronomia, însă tot timpul acela nu realizam că prima mea pasiune este exact ceea ce mă definește, și nu am făcut nicio conexiune între astronomie și arta stradală, decât abia în 2011, când am desenat muralul-tribut “Gagarin” în Timișoara, la a 50-ea aniversare de când Yuri Gagarin devenise primul om ce a ajuns în spațiu. Din momentul acela totul a făcut click!
3 – Ce idei ar trebui să implementăm și potențăm la noi in țară pentru a sprijini artiștii cât mai mult?
Am observat că deja o bună parte din lucruri sau schimbat în bine în România, față de chiar acum 4-5 ani. Au apărut mai multe festivaluri de artă urbană, pentru artiști la început de drum, dar sunt deja și unele festivaluri cu vechime unde poți urmări artiști renumiți. Plata oricărui artist, fie el novice sau profesionist, este foarte importantă și a fost și foarte posibil încă este una dintre principalele probleme.
Până nu privim artiștii cu ceva mai multă încredere și importanță, va fi greu să avansăm în toată treaba asta.
4 – Ce oportunități ai observat în România pentru artiști? Dar în străinătate?
În afară țării am observat că sunt foarte multe mici galerii de artă urbană, care îți pot da un mic boost în lumea artei, pe când în România, din păcate, este polul opus. Sunt o mână de astfel de galerii (majoritatea, însă, au fost înființate în ultimii 2-3 ani ce-i drept, deci poate urmează un boom și la noi) și foarte multe dintre ele aparțin chiar unora dintre artiștii noștri urbani.
Companiile și brand-urile, în schimb, au fost smart și au văzut potențialul, așa că au profitat de skillul artiștilor de mai mulți ani, cu fee-uri mici sau chiar deloc (plata sub formă de promovare, lucru pe care nu prea îl mai întâlnești acum, deși ar fi trebuit să dispară de mult timp).
Însă, recent au început să trateze mai profesional tot sectorul acesta, de la un fee bun cu costuri separate, până la niște reguli de participare și clauze decente pentru ambele părți în open call-urile organizate.
5 – Spune-ne despre tehnica ta.
După cum am spus la început, mă folosesc de spray în orice fel pentru a putea desena cât mai mult doar cu el. Mi-am fragmentat tehnica în câteva subdiviziuni, pentru a putea înțelege cât mai bine mediul pe care îl folosesc atunci când lucrez: stropul de vopsea, punctul creat de spray, forma dată de mâna și vaporii de vopsea creați de la distanță. Este un micro-macro fel de a privi lucrurile dar și de a lucra.
6 – Povestește-ne despre lucrările cu pixeli
Mă folosesc și de șabloane, evident, că doar așa am intrat pe scena de artă stradală în România și a fost și este un lucru care mă construiește.
Lucrarea “1 Light-Year”, ce am desenat-o pe o bancnotă de 50 de coroane norvegiene, a pornit de la ideea “cum ar arăta design-ul bancnotelor dacă unitatea de lungime An-Lumină ar fi sistemul nostru valutar internațional?”.
Prima bancnotă terminată a fost cea de “1 Light-Year”, în care am reprezentat la scară, cele mai îndepărtate sonde spațiale trimise de oameni pe acest segment de An-Lumină, precum și faimoasa Hartă a Pulsarilor. Sunt o mulțime de elemente de design ce apar în lucrare, fie vopsite, fie gravate cu laserul sau chiar invizibile ochiului nostru. Le poți descoperi doar sub lumina ultravioletă, exact ca la o bancnotă reală.
7 – Care a fost proiectul tău preferat?
Preferat ar fi proiectul “Wormholes”, unde caut forme de crăpături în pereți sau găuri în asfalt mai atipice pe care le transform în mici “porți stelare”, proiect pe care încă îl continui să-l fac.
Cumva, când merg prin oraș, sunt mereu în căutarea lor. Cum mi se pare ceva mai interesant, îi fac o poză pentru mai târziu. Apoi, dacă click-uie cu mine forma și locația crăpăturii, ies noaptea să îi fac locației o poză finală cu lucrarea în sine. Culorile din Spațiul ce-l desenez pentru aceste crăpături sunt inspirate din locul respectiv: poate fi un tag roșu pe același perete, sau culoarea caldă a stâlpilor de iluminat stradal ce se reflectă într-un geam etc. Inspirația vine chiar din locul sursă.
Cea mai fascinantă parte îmi pare a fi acel moment scurt când iluminez lucrarea pentru poza finală. Pentru câteva secunde, efectiv parcă prinde viață acel Spațiu. Trece din a fi o simplă lucrare 2D, în a avea o adâncime nemărginită ce pulsează și iluminează. Devine un adevărat wormhole, care te poate transporta către orice alt punct din Univers, în căutarea necunoscutului, explorând Spațiul.
8 – Ai făcut un mural și în Brașov în cadrul Amural. Ne poți descrie experiența de atunci?
Da, țin minte parcă prin 2016 – 2017 am fost invitat de către Carmen și Alex, să desenez un mural în cadrul festivalului. A fost foarte multă lume în zilele acelea și mereu un vibe fain, de Brașov (nu pot explică altfel)
Țin să le mulțumesc din nou organizatorilor pentru invitație și tot ajutorul oferit.
Centrala pe care urma să desenez era sus, în pădure, peste nivelul ochilor, de părea că sunt cocoțat în copaci. Însă tocmai lucrul ăsta a fost și avantajul locului, mi-a separat complet muralul de celelalte clădiri din jur, ca o perdea verde, și în același timp l-a pus și în evidență. Este interesant totuși să trebuiască să desenezi Universul, iar peretele să se afle pe un plan mult mai ridicat decât oamenii de pe stradă.
Muralul “Frontier Friends” face parte din Social Space Series, un proiect personal în continuă desfășurare ce se folosește de cele mai recognoscibile iconițe din platformele sociale pentru a transmite mesaje și a comunica vizual, astfel încât să nu mai existe barieră limbii vorbite.
9 – Ce planuri de viitor ai în domeniul artelor?
Cu siguranță aș vrea să reduc timpul alocat documentării și procesului de creație din spatele multor proiecte și lucrări, însă sub formă de a lucra mai rapid… dacă se poate…
Anul acesta, cel puțin, sper să vin cu mai multe lucrări digitale. Deși lucrez digital pe tablete grafice din 2009, am mereu o reținere când vine vorba de a lansa printuri sau alte lucrări de artă in format digital. Fie nu-mi par suficient de bune. ori nu pot trece de faptul că nu sunt “palpabile” ca restul lucrărilor pe care le creez. În rest, cât mai multe spray-uri consumate!
Mă puteți găsi AICI.
Mulțumesc mult de răbdare!
Toate cele bune, Ștefan
