La primul atelier de proză scurtă ne-am simțit atât de inspirați și energizați! Luna aceasta scriem intensiv, iar ideile nu par a fi deloc încăpățânate cu noi. Am adunat un grup frumos de oameni cu sclipire, iar în fiecare marți ne luăm puțin răgaz pentru noi și pentru pasiunea noastră. M-a frapat că participanții au interacționat mult încă de la început, s-au citat între ei, apecierile și feedback-ul au fost împărtășite și live, și pe chat. Nu s-a întâmplat ca vreun participant să nu vrea să vorbească deloc, însă nu a existat nici o obligație reală în acest sens. Unii dintre ei ne-au împărtășit că atelierul nostru este o bună evadare de la sterilitatea jobului de zi, lucru pe care și eu îl recunosc. Pe de altă parte, una dintre participante a menționat că este pentru prima dată la o adunare unde sunt mai mulți pasionați de literatură laolaltă, iar faptul că se întâmplă la noi ne onorează. Avem și trei liceeni în grup, extrem de iscusiți, care mă surprind mult cu sensibilitatea și priceperea lor.
O mare bucurie că am putut crea împreună cu Bianca această structură și acest spațiu, iar asta pentru a răpi timp din cotidian pentru evoluția noastră. (Ramona Andrei-Dragu)
Când a început primul atelier, am simțit că mi-am lăsat la ușă toată rușinea, anxietatea și nesiguranța. Mica noastră comunitate s-a închegat rapid. Oameni atât de diferiți au împărtășit prin scris și recitat mici părți din sufletele lor. S-au regăsit unii în fragmentele altora și, așa cum bine a spus chiar una dintre participante, ne-am cunoscut fără să ne “cunoaștem”. Abia aștept următoarele seri! (Bianca Ojovan)
Ne-am implicat și noi două în exercițiile live, căci nu putem lăsa atâta distracție deoparte. Am anunțat participanții de tema principală a prozei scurte pe care o vom crea cu toții, oferind feedback atât noi două, cât și un alt participant alocat aleatoriu, iar tema este: „Te-ai mutat într-un alt oraș – ce experimentezi, ce auzi, ce vezi, cum ți se relevă dorul (sau lipsa dorului de casă”)?”.
Sunteți mai mult decât bineveniți să ne trimiteți proza voastră scurtă bazată pe tema ediției acesteia de ateliere pe mezomorfro@gmail.com
În ceea ce privește al doilea atelier, am avut o provocare ce s-a dovedit a fi o binecuvântare. Au anunțat o parte dintre participanți că lipsesc, iar împreună cu Bianca am decis să organizăm un al doilea atelier 2 joia aceasta.
Marți a fost mare armonie. Toți cei 10 participanți au vorbit activ și s-a simțit că suntem într-o familie. La început, fiecare a împărtășit mediul în care scrie (atât fizic, cât și prin ce mijloace). Tiberiu a spus că uneori arde foile scrise, Miruna scrie doar pe foaie velină și doar cu pix negru, Maria că mai scrie uneori și la nunți dacă se plictisește; am dezbătut cum pierdem notițe sau ne pierdem printre sute, cum dedicăm agende doar unei teme… La fiecare ”fix” de-al nostru menționat, simt că am învățat să ne apreciem unii pe alții fără judecată, și, pe deasupra, să ne suprindem, inspirăm și motivăm. Așteptăm cu mare drag să ne împărtășiți în comentarii cum scrieți voi și unde.
Exercițiul live a constat în scrierea a 5 titluri, iar de la asta a pornit o constelație de descoperiri. Toate titlurile ni s-au relevat ulterior ca niște frânturi de versuri. Fiecare participant a trimis în chat cele 5, iar apoi le-am discutat pe rând și ne-am ales majoritatea preferatul, intervenind unii după alții cu entuziasm. Unii dintre ei chiar au menționat că ar vrea să scrie și ei cu titlul respectiv o proză cândva, deci a fost și un bumerang de idei. Ni s-a părut o provocare dificilă exercițiul în sine mie și Biancăi, am recunoscut amândouă că n-am pornit niciodată proza de la un titlu și ne-am distrat puțin văitându-ne prin chat. Aveam tema menționată anterior,„Te-ai mutat într-un alt oraș – ce experimentezi, ce auzi, ce vezi, cum ți se relevă dorul (sau lipsa dorului de casă)”, iar asta ne-a ajutat. Cel mai fain moment a fost când Gabriel trimisese în chat 3 titluri, iar mai jos a scris ”rămân cu trei”, iar noi restul l-am interpretat și pe acesta drept titlu. Personal, pentru proza finală nu aveam titlu, dar am decis să îl aleg pe cel preferat de către toți. Faptul că ne-am lăudat titlurile ne-a dus mai aproape de a alege. Și uite așa, de la exercițiu la exercițiu, ne-am apropiat de roada noastră literară și am compus-o mai ușor.
Ne puteți trimite și voi 5 titluri în comentarii dacă doriți, ori în baza temei noastre, ori în afara ei.
Neavând timp de exercițiul opțional marți, l-am organizat la atelierul de joi, unde a fost, de asemenea, multă implicare și socializare. Având de scris ceva mai amplu, am propus să ne citim textele live nu noi, autorii, ci să lăsăm pe altcineva. Să-ți auzi cuvintele citite de altul le dă un farmec necunoscut.
În rest, în privat ne-am împărtășit lucrări, sugestii de materiale despre scris, filme, cărți. Chiar Alexia Stancu a anunțat că i-a fost publicat volumul de poezii, abia aștept să îmi fie livrată! O puteți comanda de AICI.
(Ramona Andrei-Dragu)
Atelierul de proză scurtă #2 m-a lăsat fără cuvinte, într-un fel, dar m-a umplut de inspirație în mare fel.
Paricipanții noștri și-au etalat cele mai spontane idei, și-au depășit limitele, și-au deschis inimile și mințile către creațiile celorlalți, contribuind astfel la solidificarea micii noastre comunități.
Mi-a plăcut îndeosebi dorința lor de a oferi feedback, care a fost atât apreciativ, cât și constructiv. Mă bucură să observ cum au început să se cunoască între ei, exclusiv prin intermediul stilului literar propriu, precum și prin modul în care și-au adaptat atitudinea în interacționare, de la diplomat la familial.
Îmi doresc mult ca ceea ce am reușit să realizăm împreună până acum să le fie de ajutor pe parcursul viitoarelor actelor lor creatoare și să revină cu drag la ideile dezbătute în cadrul atelierului.
(Bianca Ojovan)
Întrebați cum se simt la finalul atelierului, dragii noștri ne-au scris următoarele:
Tiberiu:
superb de obosit
Miruna:
mai creativa, nu ma asteptam sa scriu atat de mult
Gabriel:
inspirat si bucuros de voi
Andreea:
Eu mă simt auzită. Și înțeleasă 🙂
Maria:
că îmi bâzâie capul de idei
Alina:
Linistita
Carina:
Simt o ușoară eliberare ,exact ca atunci când îți cunoști persoana aceea care te asculta orice ar fi:))
Liana:
Vazuta, primita cu bucurie. Chiar simt ca apartin si eu acestui grup.Multumesc
Anca:
Am un sentiment de implinire, de inspiratie
Ramona:
eu ma simt incantata sa va cunosc pe toti si sa va pot asculta ideile
Cristiana:
inspirata, intr-un spatiu care ma face sa ma simt in siguranta
Denis:
Foarte inspirat
Diana:
nu-mi vine să cred că am citit ceva ce de abia ați scris toți și nu-mi vine să cred că tocmai am scris. e parcă foarte cald aici printre voi
Maria:
recunoscătoare, as well
Vă mulțumim!