Cronică și interviu cu regizorul și actorii piesei de teatru ”Hotelul celor două lumi”

Săptămâna aceasta se desfășoară în cadrul Casei de Cultură a studenților din Brașov prima ediție a festivalului de teatru studențesc CoolTfest, iar eu am fost la repetiția piesei lui George Lucian Ciobanu pregătită de scris și de obținut interviuri. Premiera spectacolului are loc la Teatrul Sică Alexandrescu joia aceasta, 8 iunie, începând cu orele 17:30. Mai multe detalii AICI.

De la începuturile noastre, când încă se configura întregul concept al artei, moartea a fost printre cele mai atrăgătoare subiecte portretizate atât în picturi, scrieri, ilustrații, cât și în rândul actorilor.

Piesa de teatru ”Hotelul dintre cele două lumi” prezintă un purgatoriu plin de analize morale, dar nimic legat de ea nu este morbid. În teatru, este atât de important pentru privitori ca o piesă să ocazioneze frânturi de psihoeducație, conștientizări sau introspecții, dar este la fel de important ca la finalul ei să rămâi și plăcut contrariat.

Piesa de față este un tratat al morții, întrucât se evocă din partea fiecărui personaj valoroase opinii legate de însemnătatea ei, iar diferențele comportamentale dintre acestea stârnesc multe emoții, la fel de divergente precum personajele

Elucidarea realității dintre cele două hoteluri ne ține în mare expectativă, iar actorii vorbesc cu tâlc.

În ceea ce privește tipologiile prezentate, suntem întâmpinați de un astrolog, conturat ca fiind unul dintre personajele mai pozitive ale piesei, pregătit să intervină cu replici, dar fără înfumurare. Un alt personaj pozitiv este Mari, care este menajeră, dar asta nu înseamnă ca nu are profunzime în monolog și, totodată, mărturisește că și-ar fi dorit să fi fost filosof. Avem și tipologia depresivului care se vindecă cu iubire, care până să o întâlnească pe Laura în purgatoriu, considera că umanitatea este o partidă care se termină întotdeauna prost și la care nu a cerut să participe. Apoi, acela al femeii aspre și avare, cu o profesie de seamă, căreia nu îi pasă de opinia nimănui și este mai tot timpul recalcitrantă. Între cele două hoteluri este, practic, o clinică, din care nu lipsește și doamna doctor S, care ne oferă și un moment muzical plin de candoare. La final, avem parte de o apariție surpriză, Laura, alături de care se și pregătește piesa de concludere într-o manieră dulce-amăruie.

Am avut ocazia de a sta de vorbă cu regizorul piesei, George Lucian Ciobanu, dar și cu o parte dintre actori, în cele ce urmează.

Salut, George!
Povestește-ne despre inițiativa ta legată de festivalul de teatru și alegerea piesei Hotelul dintre cele două lumi, precum și ideea ce stă la baza acestei piese.

Festivalul a pornit din dorința de a aduce în fața publicului brașovean cultură accesibilă sau chiar gratis, și de a crea o punte de legătură între generații. De aceea festivalul are mai multe ramuri, aduce în fața publicului atât teatru profesionist, cât și teatru amator. De asemenea, am inclus și un show de stand up comedy, într-o încercare de a atrage tinerii către cât mai multe forme de cultură. Ne dorim ca festivalul să crească de la an la an și să aducem cu titlu gratuit în fața publicului brașovean spectacole din ce în ce mai bune și artiști de renume național, și, de ce nu, și internațional.

Căutarea unui text pentru festivalul de teatru a fost o perioadă destul de dificilă pentru mine, întrucât încerc să găsesc texte cu care să mă identific și prin care să pot scoate cât mai mult de la actorii cu care lucrez. Îmi place ca piesele pe care le montez să aibă un mesaj care să provoace publicul la introspecție și să provoace actorii, iar eu consider că ”Hotelul celor două lumi” a reușit să facă asta. Adaptarea textului încearcă să provoace spectatorul la bunătate, la introspecție și la a calcula mai bine deciziile din timpul vieții, dar formulează și întrebarea ”ce e dincolo de moarte?”.

Lucrezi la Casa de Cultură a Studenților din Brașov, care ai observat că a fost interesul pentru teatru de-a lungul timpului atât în rândul spectatorilor, cât și în acela al urmării acestei îndeletniciri de către studenți?

Cred că în ultimii ani trupele de teatru studențesc din Casele de Cultură au crescut foarte mult, iar astăzi sunt la un nivel foarte bun. Prin această dezvoltare în rândul actorilor s-a crescut cumva și interesul publicului pentru spectacole, cât și interesul studenților pentru a încerca actoria. Simt cumva că acest curent al teatrului studențesc e pe un trend ascendent, iar evoluția nu va conteni niciodată din a apărea.

Ce te-a determinat să alegi acest domeniu și ce sfaturi premergătoare ai pentru cei ce îl aleg, atât din prisma de regizor, cât și de actor?

În clasa a XI-a am fost voluntar și am ajuns pe scenă, iar apoi în clasa a XII-a am regizat, dacă pot să spun așa, primul meu spectacol. După liceu am avut o pauză de un an și nu credeam că o să continui cu teatrul, dar am găsit trupa de la Casa de Cultură a studenților din Brașov și am ajuns aici, unde după doi ani în care am fost actor am început deja să montez spectacole. Mă regăsesc în ceea ce fac și câteodată mă gândesc dacă nu cumva teatrul m-a ales pe mine. Nu cred că sunt în măsură să dau sfaturi celor care aleg acest domeniu, pot să le spun doar să aibă curaj să facă ce simt și să pună pasiune în spectacolele lor, lucruri care cred că sunt valabile în orice domeniu.

Actrița cu care am dorit să colaborez pentru interviu este Noémi Vajda.

Salut, Noémi! Cum decurge colaborarea cu George Lucian Ciobanu? Cum reușiți să ajungeți la un numitor comun în ceea ce privește viziunea?

George este un regizor care muncește cot la cot cu actorii săi și îi ajută cu sfaturi particulare pentru ca aceștia să poată interpreta în mod autentic viziunea. Orice actor se poate întâlni cu anumite indicații ce nu sunt în conformitate cu limitele sale actuale, iar George e deschis către discuții despre stări de disconfort cauzate de anumite momente din piesă, sau sugestii pentru schimbări, luând în considerare opiniile tuturor. El e flexibil în arta sa, și întâmpină orice schimbare înarmat cu creativitate și speranța de “mai bine”.

Care a fost impactul piesei ”Hotelul dintre cele două lumi” pentru tine?

Personajul Laura a avut cel mai mare impact asupra mea. Laura mi-a arătat că ar trebui să “mă las purtată de val” mai des, și să mă bucur de fiecare clipă, de fiecare plăcere mică a vieții, fără să mă preocup de părerile celor din jur. Perspectiva ei asupra lucrurilor ce o înconjoară m-a ajutat să prezint mai multă empatie și răbdare față de semenii mei.

Ce sfaturi ai pentru actorii la început de drum?

Cred că cel mai important e să îți permiți să simți. De multe ori, noi ca indivizi, alegem să fugim de sentimentele noastre. Am vrea să le strângem cu mătura și să le ascundem sub covor, pentru a le descoperi doar “când suntem pregătiți să le înfruntăm”. Însă, abia în momentul în care îți permiți să fii om, accepți că nu ești perfect (și nici nu trebuie să fii) și îți însușești persoana proprie (și cu bune, și cu rele) jocul tău va fi veridic.

Ce ți se pare cel mai greu și cel mai ușor de pus în practică în ceea ce privește sfaturile regizorale?

Acceptarea sfatului regizoral și punerea în practică a acestuia mi se pare mai ușor de făcut decât crearea unui drum logic de gânduri ce determină personajul să ducă la bun sfârșit acțiunea indicată.

La aceeași întrebare, Bărbieru Andreea-Virginia a menționat că nu trebuie să nu se limiteze. Să facă activități, să descopere cate puțin din fiecare. să cunoască oameni noi, să aibă diverse experiențe care să îi maturizeze, să își simță emoțiile, dar să învețe să le dozeze într-un mod constructiv. Să joace liber, să pună câte puțin din propria persoană în fiecare personaj, dar să ia și puțin din fiecare personaj, pentru a-și dezvolta personalitatea. Să nu se lase intimidați de țoață munca pe care această “meserie” o presupune, să fie implicați, determinați și dornici să învețe. Să accepte că trebuie să primească sfaturi, să învețe să lucreze cu oamenii. Să se lase să devină un om mai bun și să-și dea voie să se cunoască, interpretând diferite personaje.

Un comentariu

  1. Felicitari pentru initiativa ta de a aduce cultura accesibila si a oferi publicului brasovean oportunitati noi de a se distra! Este incredibil sa vedem cum personajele prezente in piesa “Hotelul dintre cele doua lumi” ne ofera oportunitatea de a descoperi emotii contradictorii, fiind deopotriva uimitori si cautand intotdeauna speranta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *