Ce-mi place să văd artiști care colaborează…
Dacă FOTOinterpretatio s-a dovedit a fi atât de introspectiv, de ce să nu folosim același concept și pentru lucrări de artă?
Ramona Oroșanu – Golden fall
Șirul lui Fibonacci sau numărul de aur se află peste tot în jurul nostru și chiar în structura noastră umană. Reprezintă echilibrul suprem și armonia perfectă prin care a fost creat tot ce ne înconjoară.
De această secvență se leagă natură, construcția umană, galaxia. Cu secole în urmă, marii artiști au folosit aceste proporții în lucrările lor și chiar și azi, secvență respectivă te face să te simți în armonie cu ține și cu tot.
Am denumit acest tablou “Golden fall”, iar prin culorile toamnei, am aplicat geometria lui Fibonacci într-un stil decorativ-abstract. Auriul reprezintă acel ceva special care se află în fiecare din noi, așa cum un observator al acestui tablou a remarcat frumos: “văd în el secvența lui Fibonacci transpusă prin haosul culorilor focului din om în liniile drepte ale societății”.
Maria: Lumea este văzută în pătrățele, fiecare cu pătrățica lui de lumină sau întuneric. Unii au o pătrățică foarte întunecată, alții strălucesc ca soarele într-o zi de iulie, unii au o combinație foarte interesantă de nuanțe combinate cu speranța unui apus de toamnă târziu. Există pătrățele cu zone luminoase și zona întunecate. Acestea sunt cele mai fascinante. Cum poate lumina și totuși este întuneric și viceversa. Interesant! Mă întreb doar dacă toate aceste nuanțe s-ar contopi în una, ar mai fi frumoasă imaginea de ansamblu?
Andrada: Văd galbenul din tablou că fiind pasiunea și dorința de afirmare. Ea este îngrădită de conturul negru, însă reușește să atingă și părțile intunecate ale panzei, dincolo de pătratul în care era închis. Mi se pare că reprezintă trecerea de barierele care ni se impun și încercarea de a fi mai mult decât credeai sau ți se spunea că ești.
Maria Eftimie – Întâmplă-mă
Andrada: La prima vedere, pare un peisaj văzut pe fereastră, însă norii care sunt în cameră, și dincolo de fereastră, mă fac să mă gândesc că aceștia reprezintă visele care par că sunt departe, deoarece între privitor și visele lui există un geam, o barieră. Dar, de fapt, visele, la fel că și norii, sunt mai aproape de privitor decât credea.
Ramona:
Dacă ar fi să dau un nume acestui tablou, l-aș numi “Inner world”, pentru că mă duce cu gândul la lumea interioară pe care o avem fiecare dintre noi. Acest univers interior este unic pentru fiecare, având culori și forme, gânduri și experiențe diferite, dar esența care ne leagă este aceeași, și anume existența unei complexități greu de pătruns.
Imaginea ascunsă de nori este acoperită pentru că fiecare își cunoaște propria lume interioară, care nu poate fi percepută din exterior.
Andrada Cajvan
Este un tablou foarte personal și exprimă sentimentele pe care le-am avut eu la începutul pandemiei. Acum vreau să se termine, dar atunci am simțit că iau o pauză și mă bucur de ceea ce contează cu adevărat.
Ramona:
Acest tablou îmi aduce aminte de celebra lucrare a lui Salvador Dali- “Persistența memoriei”, dar cu stilul optimist și colorat al Andradei.
Timpul care se dilată, ca mai apoi să se poată sparge în mii de bucățele, denotă efemeritatea lucrurilor. În același timp, prin culorile vibrante și florile de lotus, tabloul transmite o anumită puritate și unicitate, viață însăși fiind frumoasă în felul ei.
Maria:
O clepsidră, un ceas, un răsărit sau un apus pentru a măsura nimic. Timpul fluctuează și este de-ajuns o fărâmă de gând, sentiment, inocență pentru a îl face să se distorsioneze. Acele ceasului tău merg în mai toate direcțiile, făcându-l ușor să se sfărâme, astfel timpul tău fiind măsurat în firimituri ale percepției tale.