Andreea Ciobanu (@poemesicafeluta) oferă în versurile sale o interfață analitică & sensibilă a spațiului de observare apropiată a lumii prin prisma poeziei. Fie că e vorba de imagini personale sau de legături emoționale strânse prin descoperirea literaturii scrisă de alte mâini, universul liric al Andreei oferă rezonanțe primitoare și stabile mai ales în sferele feminității, auto-căutării și auto-descoperirii. Promovează poezia contemporană locală, într-o manieră dedicată și admirabilă, ca parte a echipei Note de Subsol, un proiect pe care îl observ de ceva timp și care mi se pare foarte cool.
În POEMOsapiens sunt în prim plan poemele pe teme date, nelipsind asocierile artistice. POEMOsapiens include inspirație pe mai multe planuri, precum și genul acela de motivație care te determină să te apuci și tu să scrii/să asculți piesa x/să citești cartea x după ce ai dat de articolul acesta.
> Primul poem scris care te-a făcut să ai încredere în abilitățile tale asupra poeziei
detox de la media unde bag pe gât cantitate insuficientă de poezie,
înghit versurile femeilor frumoase care țintesc & amorțesc zona self-hate
cătălina ramona lena ileana diana
își dizolvă volumele în plămâni – pot să respir.
tot ce au scris despre ele, iubire sau durere elimină vlaga din mine,
ritmul cardiac se stabilește pe răsfoirea paginilor
pătate de cafea.
degetul meu stâng caută adjectivele ce te descriu și găsesc
doar cuvinte cu energie negativă inutilă pentru acest corp,
pentru această minte necoaptă, nesănătoasă care a uitat să strecoare
băieții frumoși & literari din lista de urmăritori
provocând doar feste înțepături în sân dureri acute
ce persistă ore întregi urmate de alte ore pierdute în care mă gândesc
odoamnecatdecoolsuntohsiscriusiascultalana.
și ce dacă diferența dintre noi ar fi egală cu un drum la mare cu mașina în care oprim
pentru a-ți reface stocul de tutun în organism
(you’re still hot, chiar dacă ai râde de acest poem scris de o necunoscută ce nu cunoaște dragostea)
am putea conversa, ieși la teatru & uita la peter pan
am putea fi la fel de anormali ca ceilalți, împreună
iar dacă nimic nu s-ar întâmpla, din puțina durere am stoarce versuri
adăpostite pe instagramul celor mai random persoane ce nu cunosc nimic din realitatea noastră.
> Un poem care reflectă o puternică emoție de moment
visul meu e să fiu wikipedia
pentru plăcerile femeilor tinere
semi-independente ce nu știu dacă
cei 330 mililitri de vin afectează paracetamolul.
înghiți capsule cu multivitamine și stingi gazul,
cu precauție te adăpostești în colțul de unde
poți da click pe butonul de cumpără acum
și o persoană din spatele monitorului te asigură
că ți-ai cheltuit banii în mod iresponsabil pe lucruri de care nu aveai nevoie oricum,
dar cel mai probabil e un bărbat care nu va înțelege
girl math și că singurătatea asta nu e la fel de rea
ca relațiile amoroase cu ei.
visul meu e să fiu wikipedia
și să ofer răspunsuri personalizate precum
nu matei, nu mai căuta detalii despre cartea ei
preferată pe care nu o vei înțelege
iar matei va da click pe căsuța nou apărută și
va selecta
mai multe
pentru că nu are încredere în inteligența artificială
sau intuiție feminină,
nu are încredere iar eu mă deschid cu viața
sylviei plath pe tot fundalul
iar matei din fața monitorului, nu va înțelege nimic.
> Un poem experimental sau din afara zonei personale de confort
I don’t have a fancy bathroom but I do have a fancy time with myself
I have a lot of stuff that making me feel good and wanted
things that make me believe that
I don’t need you, almost at all.
I cover myself in bubbles and hot water
I take a deep breath and I start touching myself in a way that you will never be able to do,
as I go deeper, I feel the freedom in my soul
and my vagina is a little happy girl who receives her favorite toy
I could do this for hours and and it will feel as good
as when the milk foam comes out perfectly
and you can drink your coffee in the long-awaited
s i l e n c e .
my hand is not that strong
my foot touches the shower and
my lips touch the humidity.
pleasure is the hardest thing to achieve.
women need pleasure understanding communication freedom
but they don’t need a man, only men need them.
a woman can love herself for days and days
and still feel good doing it,
and women should take care of each other,
of their hidden and obvious needs
isn’t it nice? her breasts gently touched
by my hands, my thighs supported by her
the power of love between women, you will never have her.
she kisses me devouring my pleasure,
she touches me but it doesn’t hurt
she continues and I moan she knows
how to do it
each touch is short and sudden I press on her chest
and she lowers herself into the vanilla-flavored water
the small of her skin enters me.
(you will never know the power of touch)
> Trei poeme care te definesc și câteva lucrări artistice pe care le poți asocia cu acestea
1.toți cei pe care îi cunosc sunt bolnavi
ce nu te omoară, nu te face mai puternic.
prezența constantă a anxietății și a fricii
devin parte din tine
și exercițiile de respirație sunt acolo,
ca un chit de ajutor extra.
în liniște te întrebi dacă iei deciziile corecte,
dacă este o idee bună ca și mâine să stai în camera supraaglomerată
și să vorbești cu ai tăi pe video
care încearcă să-ți ridice moralul deși sunt triști,
te întrebi dacă o să stai de anul nou pe canapea
sau o să le dai o șansă prietenilor tăi
și poate te vei simți mai bine și vei mânca
salată de vinete și aperitiv,
în timp ce asculți playlist ul sfânt cu piese de crăciun.
dragostea și AZT nu se iau cu iluzii,
nedetectabil=netransmisibil
eu vreau să mă pot iubi (să te pot iubi)
vreau
să
nu
simt
teamă
când
mă
gândesc
la
iubire.
vreau să simți că te pot iubi cu toată ființa,
cu toată durerea
cu toate cicatricile
cu toată spaima ce mă îmbracă și îmi acoperă ochii,
vreau să ating și să nu simt durere
să nu simt niciun fel de presiune,
ci doar
l i n i ș t e
(poem scris în urma proiecției de scurtmetraje toți cei pe care îi cunosc sunt bolnavi & a discuției, cu ocazia Zilei Mondiale de combatere SIDA, 1 decembrie)
2. mâine nu o să fiu fericită,
nu o să mai vomit sau consum alcool ieftin
mâine o să arunc margarina din frigider
și o să fac curățenie în dulapul cu medicamente,
nu o să amân să citesc din nou cărți
care mă distrug emoțional și vor intra în mine
pentru următoarele 90 de zile,
voi șterge geamul din cameră și voi aplica
cremă pe tatuajul nou-născut
îmi voi spune de pe acum,
mâine nu voi fi fericită.
poate am să ascult același playlist melancolic
timp de trei ore în care
aș putea învăța pentru examenul de luni,
sau să mă prefac că citesc și gândul nu mi se duce
la serialele abandonate
la tot felul de lucruri neimportante
care nu-mi vor
defini viața
mâine voi fi productivă,
am să plâng dorm,
un fel de rutină zilnică.
(poem pe care îl asociez și care este inspirat de volumul Fetițe dulci, scris de Lorena Enache)
3.bolnavi amândoi varianta lirică
undeva în semiîntuneric
îmi cuprinzi mâna cu o ușoară teamă
evitând orice contact vizual,
iar eu simt cum respirația ta devine una cu a mea,
simt cu inimile noastre se cuprind
și despică durerea până când devenim un adăpost
pentru boala numită dragoste.
(poem pe care îl asociez cu piesele Irinei Rimes, fiind scris în timp ce piesa bolnavi amândoi era la maxim în căști)