Adrian Tulli conturează un univers poetic sensibil și îndrăzneț. Experimentează curajos în nuanțele tandreții printr-un spectru provocator, lin, exersat, cu valențe din lacrimogen și instict primar. I-am cunoscut poezia în 2019, apoi i-am urmărit versurile postate la @subgandire. Mă bucur că drumurile ni se intersectează din nou prin această rubrică, iar poemele pe care le-a selectat îl introduc mult mai bine decât o pot face eu.
În POEMOsapiens sunt în prim plan poemele pe teme date, nelipsind asocierile artistice. POEMOsapiens include inspirație pe mai multe planuri, precum și genul acela de motivație care te determină să te apuci și tu să scrii/să asculți piesa x/să citești cartea x după ce ai dat de articolul acesta.
> Primul poem scris care te-a făcut să ai încredere în abilitățile tale asupra poeziei
home
într-o zi nu mă voi întoarce acasă
și vestea va veni printr-un SMS
din păcate mama va trebui să îi dea lui Hugo
castronul meu de ciorbă de perișoare
iar ea deja știe că e prea târziu să
mă întoarcă din acest drum
nicio moștenire nu îmi va cumpăra
anii pe care i-am pierdut în relații la distanță
distanță reprezentată de faptul că
mereu era vorba de bani
chiar și pe distanța berceni-rahova
mergeam tiptil în jurul dispozițiilor pe care le aveau
și niciodată nu era timpul potrivit să cer.
îmi pot lua și numele
și tot ce înseamnă origine la mine;
tot ce mi-au adus în viața mea
a fost momentul în care eram săltat de mascați
la ora șase dimineața când trebuia
să dau simularea la bac:
încă îmi amintesc cum mama
se ruga pentru mine să nu mă salte
în incinta liceului
iar singura greșeală pe care am făcut-o
era să mă nasc cu numele tatălui
acum mă întorc la locul unde dorm
un mediu abuziv
unde obsesia pentru control
e împregnată în orice nevoie
și orice deplasare în afara casei:
nu avem niciodată bani
și nu există o relație sănătoasă aici,
tre’ să fiu telefonul fără fir
într-un mediu fără semnal de comunicare
a fost îngrozitor să-mi dau seama
că fratele meu suportă casa asta
datorită faptului că stă până târziu afară
iar durerea pe care o purtăm
se vede patologic prin relațiile noastre:
mințim ca să nu ne mai certăm cu nimeni
iar eu mă ascund când lucrurile se duc pe pulă
îmi pare rău că mă înțeleg
și nu pot să cer nimănui s-o facă
sunt sigur că am eșuat orice încercare
de a mă apropia de oamenii ăștia
într-o zi nu mă voi mai întoarce acasă
și voi plânge neîncetat pentru asta.
> Un poem care reflectă o puternică emoție de moment
xxxxxxx
nu sunt bine
și dacă o spun cu voce tare
orice atenție de după mă face să cred
că te simți responsabilă de stările mele
și asta e o formă de milă
de care mă agăț disperat
în lipsa unei relații bune cu cei de acasă.
ajung să mă scufund pe canapea
lasând starea aceasta să-mi strângă plămânii.
ca un copil trag de mine ca să ajung undeva
unde sunt prea mic ca s-o fac acum.
scriu atâtea poeme despre suferință
și rar mă regăsesc printre alte sentimente.
> Un poem experimental sau din afara zonei personale de confort
ține-mă în brațe
atunci când frica
îmi mănâncă rotulele
ține-mă de mână
atunci când orbecăi printre amintiri
ne enervăm atunci când
descoperim instanțe de feminism alb
ascultând melodiile lui taylor swift
unde ne dăm jos ochelarii nostalgiei și vedem
o lume de porțelan unde ne flendurăm
cunoștințele oferite de xconfessions
internalizând aspectul ideal al pornografiei etice
degeaba suntem comuniști dacă nu vrem
să ne raportăm la condițiile materiale:
de aceea mi-e frică să te mai fut
că nu vorbesc frumos și murdar ca french brutus
iar limba mea e prea rigidă pentru a dansa cu sau în jurul clitorisului
> Trei poeme care te definesc și câteva lucrări artistice pe care le poți asocia cu acestea (literatură, teatru, muzică, artă vizuală etc.) — aici poemele pot fi personale sau nu
AER
atunci când mă gândesc la tine,
am un scurt moment de sufocare
căruia îi supraviețuiesc cu drag.
Lucrare artistică asociată: O colaborare vizuală cu @irolandtheflowers
mai bine în exil
ochelari uitați acasă
transpirație
întârziere
nimeni nu știa că dansul se va termina curând
stelele mă iubeau într-un capăt de mesaj
dar eu nu
din păcate eram prea treaz
în momentul în care
aburul dulceag cu măr îmbibat în alcool
îmi șoptea că
ai fi făcut dragoste cu mine
chiar la masă dacă nu ne-ar fi văzut nimeni
și nu voiam să îți zic da
și nu voiam să îți zic nu
mi-ai zis într-o seară
că n-ai mai iubi pe nimeni altcineva
și asta m-a speriat
iar la o altă masă doi băieți
discutau importanța pulii
într-o relație queer
oricât voiam să disociez
mă înconjuram de dramă
i wanted to have the cake
and eat it too
și îmi pare rău
ar fi fost mai bine
dacă trăiam în exil.
Lucrare asociată: Scarcity de Erisn Bactișa
fear of missing out
niciodată nu va fi îndeajuns
voi fi orfan de acele timpuri adolescentine
mă scurg printre gratiile de aur
rămân cu o inefabilă frustrare
că nu am trăit cum îmi doream
am pierdut totul
și port acest semn
mereu sub
mereu incomplet
Lucrare asociată: Emile Mosseri – Jacob and the Stone | Minari (Original Motion Picture Soundtrack)